„Prima zi în calitate de învățătoare n-o s-o uit niciodată. Am intrat în clasă, acum un an, plină de emoții și cu gândul că tot ce am studiat la facultate era foarte diferit de realitatea din școală. Copiii mă priveau curioși, iar eu mă întrebam: Oare mă voi descurca? Foarte repede am înțeles că diferența dintre teorie și practică este uriașă. Nu era vorba doar de lecții, ci și de ședințe cu părinții, gestionarea emoțiilor, situații tensionate, multă documentație. Totul venea peste mine și, recunosc, fără sprijin m-aș fi simțit pierdută”, își amintește Ecaterina Ciubeică, învățătoare de clasele primare la gimnaziul „Mihai Viteazul” din Strășeni.  

Sprijinul a venit prin programul de mentorat. Ecaterina povestește că rolul Aureliei Picicurov, mentora ei, a fost esențial: 

„Aurelia a fost omul care m-a făcut să simt că nu sunt singură. Îmi spunea mereu: Înainte să predai, încearcă să-i observi și să-i înțelegi pe copii, întreabă-i cum se simt. Doar așa poți ajunge la ei. Poate părea simplu, dar acest sfat m-a făcut să realizez că mai întâi trebuie să vezi copilul și abia apoi lecția. M-a ascultat, m-a încurajat și m-a învățat cum să trec peste obstacole. Iar cel mai important, mi-a dat curajul să cred că pot reuși.” 

Pentru Ecaterina, mentoratul „a fost cheia unei nevoi reale”: 

„Este o cale rapidă de creștere profesională – e mult mai simplu să înveți alături de cineva cu experiență decât să faci greșeli și abia apoi să le corectezi.” 

Ce înseamnă să fii un mentor instituțional? 

Pe lângă rolul de învățătoare la clasele primare, Aurelia Picicurov are și misiunea de a ghida și sprijini colegii aflați la început de drum, dar și pe cei cu experiență care vor să aplice metode noi și să se dezvolte mai departe. 

„În mentorat trebuie să-ți faci timp să răspunzi atunci când omul are nevoie. Am simțit că pot face mai mult, iar acest rol mi-a confirmat că sunt acolo unde trebuie să fiu. Odată ce oferi, lucrurile nu se termină, ci devin mai multe și mai frumoase. Le spun mereu colegilor că elevii nu doar ne aud și ne văd, ci ne simt. Dimineața intru în clasă și ei observă tot – de la schimbările mici, că mi-am pus alți cercei, până la schimbările interioare. Învățându-i să vadă și să simtă ce îi înconjoară, îi ajutăm să se descopere și pe ei înșiși.” 

Și pentru Aurelia începutul profesional nu a fost ușor: 

„Acum 25 de ani, după o pauză de maternitate, am intrat din nou în școală și totul mi se părea un teren necunoscut. Tocmai de aceea știu cât de mult contează să ai un mentor la început de drum. Cu Ecaterina am rezonat imediat. Este o fire caldă și deschisă. Am vorbit mereu de la egal la egal și am încercat să clădesc o relație în care să nu-i fie niciodată teamă să bată la ușă și să ceară ajutor.” 

„Mihai Viteazul” – un gimnaziu unde toți cresc împreună 

Gimnaziul unde activează Aurelia și Ecaterina este o instituție de circumscripție și de incluziune. Asta înseamnă că primește toți copiii din regiune și oferă condiții și pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. În prezent, sunt peste 1000 de elevi, dintre care 33 au cerințe educaționale speciale. 

Pentru acești copii, școala are un Centru de Resurse, profesori de sprijin și, mai nou, un cabinet senzorial – un spațiu unde copiii își pot dezvolta simțurile și învăța să-și gestioneze mai bine emoțiile. Fiecare dintre ei are un plan educațional individualizat, adică o programă adaptată ritmului și nevoilor proprii. 

Directoarea școlii, Ala Jereghi, confirmă impactul mentoratului: „Prezența mentorilor schimbă atmosfera educațională. Profesorii se simt sprijiniți, prind curaj să aplice metode noi și asta se reflectă imediat în lecții. Mentorii facilitează colaborarea dintre colegi, schimbul de idei și resurse, iar prin sugestiile și sfaturile lor îi ajută pe profesori să depășească situațiile dificile din clasă. Când un cadru didactic știe că are alături un profesionist pe care se poate baza, se simte mai în siguranță, iar această încredere se transmite și elevilor, făcând lecțiile mai vii și mai interesante”. 

Construim împreună un sistem educațional mai puternic 

În anul 2025, peste 400 de tineri specialiști au ales să predea în școlile din Moldova. Pentru ei, mentoratul nu este un moft, ci o necesitate. 

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, UNICEF este parte activă a procesului de construire a unui sistem de mentorat solid. Printre pașii esențiali se numără: oferirea de asistență tehnică pentru stabilirea regulilor clare de funcționare a mentoratului, instruirea a 1000 de mentori și consolidarea rolului Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL)-  instituție specializată în promovarea mentoratului. 

Scopul acestor inițiative este să dezvoltăm o comunitate de mentori activi și dedicați, care să sprijine atât profesorii aflați la început de drum, cât și cadrele didactice cu experiență ce își doresc să învețe metode noi și să se dezvolte în continuare. Atunci când profesorii cresc cu încredere și deschidere, copiii primesc o educație de calitate și devin mai siguri pe ei, mai curioși și mai pregătiți pentru provocările viitorului. 

Poveștile Ecaterinei și Aureliei fac parte dintr-un efort mai amplu – programul „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe parcursul vieții pentru toți”, implementat de UNICEF și UNDP în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.